Uniunea Europeană: drept de vamă de 3 euro, cum trebuie să se adapteze vânzătorii online?

Un nou drept de vamă de 3 € începând cu 1 iulie 2026

Începând cu 1 iulie 2026 și până la 1 iulie 2028, Uniunea Europeană aplică un drept de vamă forfetar de 3 € asupra mărfurilor importate în trimiteri cu o valoare intrinsecă inferioară sau egală cu 150 €.

Această măsură este prevăzută de Regulamentul (UE) 2026/382¹ al Consiliului și marchează eliminarea scutirii de drepturi vamale de care beneficiau până acum coletele de valoare redusă care intrau pe teritoriul vamal al Uniunii Europene.

De ce elimină UE scutirea pentru coletele sub 150 €?

Această nouă reglementare se înscrie în reforma codului vamal al Uniunii Europene, ale cărei obiective sunt:

• modernizarea procedurilor vamale;
• consolidarea securității consumatorilor europeni;
• garantarea unei concurențe mai echitabile între întreprinderile europene și vânzătorii stabiliți în țări terțe;
• un control mai bun al dezvoltării comerțului electronic internațional.

Potrivit Comisiei Europene, o parte importantă a mărfurilor importate prin platformele de e-commerce nu respectă cerințele europene în materie de securitate, conformitate sau protecție a consumatorilor. Eliminarea acestei scutiri urmărește deci să consolideze controalele, limitând totodată distorsiunile de concurență.

De ce este implementată această măsură?

Cifrele publicate de Comisia Europeană ilustrează amploarea fenomenului. În 2025, aproape 5,9 miliarde de articole de valoare redusă au fost expediate direct din țări terțe către consumatorii din Uniunea Europeană, fără a fi supuse drepturilor vamale.

Această situație le-a permis multor vânzători străini să ofere prețuri deosebit de competitive, în detrimentul comercianților europeni, care suportă obligații de reglementare și fiscale mai importante.

Prin instituirea acestui drept de vamă forfetar de 3 €², Uniunea Europeană dorește să restabilească condiții de concurență mai echitabile, consolidând totodată controlul importurilor de valoare redusă.

În ce cazuri se aplică dreptul de vamă forfetar de 3 €?

Conform notelor explicative publicate de Comisia Europeană la 2 iunie 2026³, dreptul de vamă forfetar de 3 € se aplică vânzărilor la distanță de bunuri importate (VADBI) atunci când valoarea intrinsecă a mărfurilor este inferioară sau egală cu 150 €.

Această taxă este datorată în următoarele situații:

• atunci când se utilizează regimul iOSS (Import One-Stop Shop) pentru declararea vânzărilor la distanță de bunuri importate;
• atunci când mărfurile sunt expediate în trimiteri poștale, indiferent dacă intră sub incidența regimurilor speciale sau a regimului clasic de TVA la import.

De altfel, aplicarea acestui drept de vamă de 3 € este independentă de tipul de declarație vamală utilizat pentru importul mărfurilor. Se aplică astfel atât la declarațiile H1, H6, cât și la declarațiile H7.

Cu alte cuvinte, atâta timp cât sunt îndeplinite condițiile referitoare la valoarea mărfurilor și la modul de import, dreptul forfetar este exigibil, indiferent de regimul declarativ ales.

Ce este o vânzare la distanță de bunuri importate (VADBI)?

O vânzare la distanță de bunuri importate (VADBI) desemnează vânzarea de mărfuri expediate dintr-o țară sau un teritoriu situat în afara Uniunii Europene către un consumator final stabilit într-un stat membru al UE.

Noțiunea de VADBI este definită la articolul 14, alineatul (4), punctul 2, din directiva TVA 2006/112/CE. Aceasta privește bunurile expediate sau transportate de furnizor sau în numele acestuia, inclusiv atunci când intervine indirect în organizarea transportului.

Care sunt condițiile pentru ca o vânzare să fie calificată drept VADBI?

Pentru a fi considerată o vânzare la distanță de bunuri importate, o operațiune trebuie să îndeplinească cele patru condiții următoare:

Condiție	Detalii
Statutul vânzătorului	Vânzătorul trebuie să fie un persoană impozabilă pentru TVA.
Statutul cumpărătorului	Cumpărătorul trebuie să fie o persoană neimpozabilă (consumator final / BtoC) stabilită în Uniunea Europeană.
Locația bunurilor	Mărfurile trebuie să se afle în afara Uniunii Europene la momentul vânzării.
Expediție	Bunurile trebuie să fie expediate sau transportate de vânzător (sau în numele acestuia).

În schimb, dacă consumatorul vine el însuși să ridice mărfurile sau organizează transportul fără nicio intervenție a vânzătorului, vânzarea nu este considerată VADBI.

Ce este clauza anti-abuz?

Clauza anti-abuz permite autorităților vamale să combată practicile care vizează ocolirea aplicării dreptului de vamă forfetar de 3 € asupra importurilor de valoare redusă.

Cum funcționează?

Atunci când o marfă tranzitează prin mai multe vânzări înainte de a ajunge în Uniunea Europeană, autoritățile analizează întregul lanț:

• Obiectivul: Identificarea tranzacției care constituie o Vânzare la Distanță de Bunuri Importate (VADBI).
• Regula: Doar tranzacția calificată drept VADBI este reținută pentru a determina dacă dreptul de vamă forfetar trebuie aplicat.

Cum este determinată valoarea intrinsecă a mărfurilor per trimitere?

Valoarea intrinsecă a unei trimiteri corespunde valorii mărfurilor în sine, utilizată în special pentru a determina dacă un colet este supus dreptului de vamă forfetar de 3 € asupra importurilor de valoare redusă.

Cum se calculează valoarea intrinsecă a mărfurilor?

Valoarea intrinsecă pentru determinarea valorii expedierii este definită la articolul 1 punctul 48 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446⁴ :

Tipul mărfurilor	Metoda de calcul a valorii intrinseci
Comerciale	Valoarea intrinsecă corespunde prețului bunurilor vândute la export către Uniunea Europeană. Costurile de transport și de asigurare sunt excluse, cu excepția cazului în care acestea sunt incluse în prețul total fără a fi distinse pe factură. Sunt, de asemenea, incluse alte taxe și redevențe care pot fi verificate de către autoritățile vamale pe baza documentelor relevante.
Necomerciale	Valoarea intrinsecă corespunde prețului care ar fi fost plătit dacă bunurile ar fi fost vândute la export către Uniunea Europeană.

Cum se aplică dreptul de vamă forfetar?

Taxele vamale de 3 euro sunt calculate per articol, nu per colet.

Aceasta înseamnă că se aplică o singură dată pentru fiecare linie de articol care împărtășește aceeași nomenclatură vamală (și, după caz, pentru declarațiile H1, aceeași origine), indiferent de numărul de articole menționate în acea linie.

Exemplele prezentate în tabelele de mai jos ilustrează modul de aplicare a dreptului de vamă forfetar de 3 euro în funcție de declarația vamală utilizată:

• H1 :
  • Trebuie declarat codul TARIC format din 10 cifre;Trebuie declarată „țara de origine”;
  • Cantitatea de articole.
• H6 și H7 :
  • Trebuie declarat codul HS format din 6 cifre (pentru H6, codul NC format din 8 cifre);
• • „Țara de origine” nu trebuie declarată;
  • Cantitatea de articole nu este disponibilă în H7 și este disponibilă în H6 numai dacă această cantitate figurează în documentele justificative.

Dreptul de vamă forfetar de 3 € este inclus în baza impozabilă a TVA la import?

Tratamentul dreptului de vamă forfetar de 3 € în baza impozabilă a TVA la import depinde de regimul utilizat de vânzător, în special de utilizarea sau nu a ghişeului unic iOSS (Import One-Stop Shop).

Cazul în care regimul iOSS nu este utilizat

Atunci când vânzătorul nu utilizează regimul iOSS, dreptul de vamă forfetar de 3 € este inclus în baza impozabilă a TVA la import.

În acest caz, TVA-ul se calculează la importul mărfurilor în Uniunea Europeană, pe o bază care include toate elementele impozabile, inclusiv acest drept forfetar.

Cazul în care regimul iOSS este utilizat

Atunci când vânzătorul utilizează regimul iOSS, situația este diferită:

• TVA-ul este declarat și achitat prin declarația iOSS la momentul vânzării;
• TVA la import nu este datorată la intrarea mărfurilor în Uniunea Europeană;
• dreptul de vamă forfetar de 3 € nu este inclus în baza impozabilă a TVA la import.

Cine este obligat la plata dreptului de vamă forfetar de 3 €?

Debitorul dreptului de vamă forfetar de 3 € este, în toate cazurile, declarantul vamal. Identitatea sa variază totuși în funcție de regimul vamal utilizat pentru importul mărfurilor în Uniunea Europeană.

Cum este determinat debitorul?

Calitatea de debitor urmează o ierarhie precisă în funcție de modul de declarare:

• Atunci când se utilizează regimul OSS (IOSS), declarantul este titularul numărului IOSS sau reprezentantul său vamal indirect. În acest caz, vânzătorul sau platforma care utilizează IOSS este considerat(ă) debitorul principal.
• Atunci când regimul IOSS nu este utilizat, dar mărfurile sunt declarate prin intermediul regimului simplificat aplicabil trimiterilor poștale, declarantul este operatorul poștal sau reprezentantul său vamal indirect.
• Atunci când nu sunt utilizate nici regimul IOSS, nici regimul poștal simplificat, declarantul este reprezentantul vamal indirect.
• În absența acestor regimuri și a unui reprezentant vamal indirect, declarantul poate fi orice persoană capabilă să furnizeze informațiile necesare pentru declarația vamală și să prezinte mărfurile autorităților vamale.

Regim utilizat	Debitor (Declarant)
Regim IOSS	Titularul numărului IOSS sau reprezentantul său vamal indirect (vânzător sau platformă).
Regim simplificat poștal	Operatorul poștal sau reprezentantul său vamal indirect.
Altă situație	Reprezentant vamal indirect.
Caz implicit	Orice persoană capabilă să furnizeze informațiile necesare și să prezinte mărfurile.

Consumatorul final este debitor?

În practică, consumatorul final neimpozabil nu este aproape niciodată debitor al dreptului de vamă forfetar de 3 €.

Care sunt consecințele pentru vânzătorii de e-commerce?

Noua taxă vamală forfetară are un impact direct asupra actorilor din comerțul electronic B2C către Uniunea Europeană. Aceste noi reguli conduc la o creștere a costurilor pentru produsele cu valoare mică, necesitând o revizuire a strategiilor de preț, a metodelor de expediere și a modelelor operaționale.

Puncte cheie de vigilență:

• Clasificare și origine: Cataloagele de produse trebuie completate cu precizie (coduri tarifare și origine), deoarece taxele sunt calculate per linie de declarație.
• Alegerea regimului de import: Alegerea între regimuri (de exemplu, H1 sau H7) este determinantă pentru nivelul taxelor de plată și pentru obligațiile declarative. »

---

1. Regulamentul (UE) 2026/382 ↩︎
2. douane.gouv.fr (în franceză) ↩︎
3. Taxation and Customs Union ↩︎
4. Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 ↩︎